Te-ar putea surprinde, dar boabele de cafea nu sunt de fapt boabe. Mai degrabă, sunt semințe care se găsesc în interiorul cireșei de cafea. Planta de cafea este un copac fructifer, iar fructele sale seamănă cu niște boabe. După recoltare, coaja și pulpa sunt îndepărtate, iar ceea ce rămâne sunt semințele sau 'boabele' de cafea. Înainte de prăjire, aceste 'boabe' sunt verzi și au un miros de iarbă, departe de aroma bogată pe care o asociem cu cafeaua!
Procesul de prăjire a cafelei este momentul în care se petrece magia, iar aceste boabe inteligente dezvoltă între 800 și 1000 de compuși aromatici diferiți, transformându-se în cafeaua pe care o cunoști și o iubești. În timpul acestui proces, se dezvoltă diferite profile de prăjire și arome, astfel încât temperatura și timpul necesar au un impact uriaș asupra acestor arome, precum și asupra culorii boabelor.
Cum este prăjită cafeaua NESCAFÉ?
În fiecare metodă de prăjire, sursa de energie pentru prăjirea boabelor de cafea este aerul cald. În prezent, există trei procese de prăjire a cafelei:"
Aceasta se realizează prin intermediul prăjitoarelor clasice în tambur sau centrifugale, care funcționează prin transmiterea căldurii de la pereții prăjitorului către boabe prin contact direct sau conducție. În mod obișnuit, boabele sunt menținute în mișcare de un tambur rotativ pentru a asigura o prăjire uniformă. Aerul cald este, de asemenea, utilizat cu aceste prăjitoare pentru un rezultat mai echilibrat; totuși, acest proces este cunoscut sub denumirea de prăjire prin convecție.
Prăjirea cafelei cu aer cald se face cu un prăjitor tangențial. Această formă de prăjire este adesea preferată de prăjitorii din industrie, deoarece folosește o paletă mecanică și aer cald pentru a menține boabele în mișcare constant. Menținerea boabelor în mișcare ajută la prevenirea arderii, deoarece există mai puține șanse ca boabele să se ardă de pereții prăjitorului. De obicei, se adaugă apă rece, deoarece căldura emanată de boabe poate provoca continuarea prăjirii chiar și după ce procesul s-a încheiat.
Similară cu acțiunea pe care o vezi la prăjitoarele de popcorn cu aer cald, prăjirea cu pat fluid face ca boabele să se rostogolească în aer superîncălzit, care urcă suficient de repede pentru a le face să se comporte ca un fluid. Deoarece toate boabele sunt scufundate în fluxul de căldură, prăjirea este de obicei foarte uniformă, consistentă și ușor de efectuat. Un alt aspect excelent al acestei metode este că produsele secundare nedorite, cum ar fi pielițele arse, boabele de dimensiuni mici sau rupte, sunt eliminate prin curentul de aer cald, permițând o prăjire curată. În plus, unele prăjitoare cu pat fluid dispun de un sistem de răcire cu aer forțat în afara tamburului de prăjire, oferind boabelor o răcire aproape instantanee pentru a preveni gătirea ulterioară.
Întregul proces de prăjire a cafelei implică patru pași calculați cu atenție, care necesită un maestru prăjitor pentru a asigura finalizarea corectă a fiecărui pas și pentru a garanta că boabele sunt încălzite uniform.
Boabele de cafea au o umiditate de aproximativ 10% (plus sau minus), ceea ce înseamnă că trebuie uscate înainte de prăjire. Durata acestui proces depinde de tipul de prăjitor, dar temperatura boabelor la finalul acestei etape ar trebui să fie de aproximativ 160°C. Este un echilibru foarte delicat, deoarece nu pot fi încălzite prea repede sau prea mult, altfel există riscul de a arde boabele. Tot în această etapă, energia din boabe este acumulată, deoarece a treia etapă a procesului este ceea ce se numește exotermă (producătoare de căldură).
De aici, boabele de cafea vor începe să aibă un miros asemănător cu fânul sau pâinea prăjită, pierzând aroma lor originală de iarbă – acesta este un semn că precursorii aromelor se transformă în compuși aromatici. În timpul etapei de rumenire, se petrece un proces interesant cunoscut sub numele de „reacția Maillard”. Aici, boabele au absorbit suficientă căldură, ceea ce determină reacția între aminoacizi și zaharuri, în timp ce boabele devin mai închise la culoare, creând profilul aromatic unic și distinctiv pentru fiecare tip de cafea.
La sfârșitul etapei de rumenire, vei întâlni ceea ce se numește „prima crăpătură”, moment în care boabele de cafea încep să devină comestibile. Atunci, boabele de cafea se expandeză, iar umiditatea începe să se evapore. Pe măsură ce umiditatea produce abur, aceasta acumulează presiune și determină crăparea boabelor, un sunet asemănător cu cel al floricelelor de porumb. Cafelele cu prăjire mai ușoară, de obicei, nu sunt prăjite dincolo de acest punct.
Etapa de dezvoltare implică o reacție exotermică ce face cafeaua să înceapă să crape din cauza energiei acumulate în timpul procesului de uscare. Aici se dezvoltă compușii aromatici, iar timpul total necesar depinde de profilul de aromă dorit sau de gradul de prăjire. Dacă se dorește o prăjire închisă, poate apărea un al doilea val de crăpare, dar prăjirea nu ar trebui să depășească prea mult acest al doilea val, deoarece boabele de cafea încep să se coacă, rezultând o cafea cu un gust de aluat.
Odată ce prăjirea dorită a fost atinsă, boabele de cafea trebuie transferate pe o tavă de răcire pentru a fi răcite rapid. Dacă nu sunt răcite imediat, căldura eliberată de boabe poate provoca continuarea gătitului, chiar și după ce procesul de prăjire s-a încheiat, ceea ce poate duce la obținerea de boabe arse și carbonizate.
Unele dintre cafelele noastre solubile sunt realizate din două loturi unice de cafea prăjită special. Fiecare lot este prăjit individual la o temperatură diferită pentru a scoate în evidență cele mai bune arome ale boabelor, iar abia apoi sunt amestecate pentru a crea o cafea solubilă unică. Maeștrii noștri prăjitori numesc acest proces „prăjire în două etape” și dețin un brevet care protejează expertiza NESCAFÉ în acest proces de prăjire a cafelei.
Descoperă unele dintre cele mai apreciate articole de pe site-ul nostru: